În ședința de ieri, 9 iulie 2024, Curtea Constituțională a pronunțat următoarele decizii de admitere:
1. A admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că prevederile art. 7 din Legea nr. 314/2001 pentru reglementarea situației unor societăți comerciale sunt neconstituționale.
Articolul de lege criticat prevede:
”În cazul în care bunurile imobile și mobile din patrimoniul societăților comerciale prevăzute la art. 1 nu au intrat în proprietatea altor persoane până la data dizolvării de drept ori în cadrul procedurii lichidării, sunt aplicabile, după data radierii societăților comerciale, dispozițiile art. 477 din Codul civil.”
În esență, Curtea a reținut că art. 7 din Legea nr. 314/2001 instituie o procedură excepțională și derogatorie de la dreptul comun, reprezentat de Legea nr. 31/1990, care presupune trecerea cu celeritate din patrimoniul unei societăți comerciale, a bunurilor sale mobile și imobile, în patrimoniul statului, ceea ce echivalează cu o trecere silită a respectivelor bunuri în proprietatea statului contrară art. 44 alin. (3) din Constituție, care reglementează exproprierea pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire. Totodată, Curtea a reținut că trecerea în proprietatea privată a statului a unor bunuri aparținând altor persoane juridice private, ca măsură sancționatorie inclusiv pentru asociații/acționarii societății radiate, pentru neîndeplinirea unei obligații legale ce revenea societății comerciale care a fost sancționată cu dizolvarea de drept și intrarea în lichidare, instituită prin art. 7 criticat, echivalează cu o confiscare, contrară art. 44 alin. (8) din Constituție.
2. A admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 1391 alin. (1) din Codul civil sunt neconstituționale în măsura în care limitează posibilitatea victimelor indirecte de a fi despăgubite pentru restrângerea posibilităților lor de viață familială și socială ca urmare a vătămării integrității corporale ori a sănătății victimei directe.
3. A admis obiecția de neconstituționalitate formulată de ICCJ și a constatat că Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2023 pentru instituirea unei prelungiri a termenelor prevăzute la art. 262 alin. (3)2 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență este neconstituțională, în raport cu art. 1 alin. (5), art. 61 alin. (2), art. 75 alin. (1) și art. 115 alin. (7) din Constituție.
În esență, Curtea a constatat: (i) existența unor deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului – introducerea unui articol II – care reglementează aspecte ce țin de procedura concordatului preventiv, precum și existența unei configurații semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului, care determină ca forma finală a legii să se îndepărteze în mod substanțial de la însuși scopul și concepția inițiale ale legii, ceea ce conduce la încălcarea exigențelor principiului bicameralismului instituit de art. 61 alin. (2) și art. 75 alin. (1) din Constituție; (ii) dispozițiile art. II din legea criticată nu se subsumează nici obiectului de reglementare și nu se reflectă nici în titlul legii adoptate, ceea ce este contrar prevederilor art. 115 alin. (7) din Constituție și art. 1 alin. (5) din Constituție.
Deciziile sunt definitive și obligatorii.
Dacă aveți orice nelămurire în ceea ce privește aspectele prezentate în acest articol sau dacă vreți să ne transmiteți un gând, așteptăm mesajele Dvs pe office@paun-neagu.ro sau utilizând formularul de contact disponibil aici.
