Curtea Constituțională s-a pronunțat ieri, 18 octombrie 2023, în ceea ce privește obiecția de neconstituționalitate a Legii privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung.

Soluția a fost aceea de respingere, cu majoritate de voturi, a obiecției formulată de deputații aparținând Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România, Partidului Național Liberal și deputați neafiliați.

CCR a constatat astfel, printre altele, faptul că angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului de lege nr. 546/2023 a avut ca unic scop creșterea veniturilor la bugetul public și reducerea cheltuielilor statului, reținând, de asemenea, și faptul că dispozițiile legale au fost adoptate în marja de apreciere și de oportunitate de care legiuitorul dispune în materie fiscală.

Context: Pentru România a fost declanșată EDP (procedura de deficit excesiv), dat fiind faptul că ESA a depășit pragul stabilit de UE, acela de 3% din PIB în 2019. Astfel, măsurile prevăzute de legea criticată se vor a rezolva această problemă de deficit bugetar, pentru a evita suspendarea fondurilor europene. Legea a fost trimisă Președintelui pentru promulgare la data de 1 octombrie, urmând ca în ziua imediat următoare să fie înregistrată obiecția de neconstituționalitate la CCR.

Criticile de neconstituționalitate aduse au vizat încălcarea unor articole din Constituție, anume art. 1 alin. (3)-(5) – statul român, art. 4 – unitatea poporului și egalitatea între cetățeni, art. 15 alin. (2) – universalitatea, art. 16 alin. (1) – egalitatea în drepturi, art. 45 – libertatea economică, art. 56 – contribuții financiare, art. 61 – rolul și structura Parlamentului, art. 69 alin. (1) – mandatul reprezentativ, art. 108 – actele Guvernului, art. 114 – angajarea răspunderii Guvernului, art. 120 alin. (1) – principii de bază ale Administrației publice locale, art. 135 alin. (1) – economia și art. 147 – deciziile Curții Constituționale.

Să ne reamintim ce prevede legea criticată la CCR:

• Legea reglementează unele măsuri fiscal-bugetare având ca scop consolidarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, astfel încât statul și unitățile sale administrativ-teritoriale să poată susține din fonduri publice finanțarea tuturor categoriilor de servicii publice destinate cetățenilor la un nivel calitativ și competitiv impus de standardele europene;
• Măsurile au în vedere cuantumul impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, impozitul pe venit și contribuții sociale obligatorii, taxa pe valoarea adăugată în ceea ce privește locuințele, accize și alte taxe speciale, impozitul special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare, precum și alte măsuri de disciplină economico-financiară.

Decizia luată ieri de CCR este definitivă și obligatorie, iar argumentele reținute în motivarea acesteia vor fi publicate în Monitorul Oficial.

Ai întrebări? Nu ezita să ne scrii!

Avocat Cristina Păun-Neagu