Într-un proces civil (și nu numai), rolul avocatului este esențial, indiferent de natura cazului. Un avocat bine pregătit aduce nu doar cunoștințe juridice aprofundate, ci și o strategie adaptată nevoilor și circumstanțelor clientului. Avocatul analizează probele, redactează actele juridice impecabil și susține cauza ta în fața instanței cu profesionalism.
Fără o reprezentare adecvată, riști să pierzi din vedere detalii juridice importante care ar putea influența decisiv rezultatul procesului. Diferența între a avea un avocat și a te reprezenta singur constă nu doar în înțelegerea legii, ci și în abilitatea de a naviga complexitățile procedurilor juridice și de a identifica soluții care să maximizeze șansele unui rezultat favorabil.
Este adevărat că un avocat specializat în problema cu care te confunți îți poate prezenta costuri estimative care te pot descuraja, în situația în care veniturile pe care le realizezi nu sunt suficiente pentru a putea acoperi toate cheltuielile pe care le ai.
Însă, rezolvarea nu este să mergi singur în instanță, crezând că te poți descurca cu informații de pe internet, modele de cereri sau relatări ale unor prieteni care au avut experiențe într-un caz asemănător cu al tău.
Vestea bună este că sistemul judiciar din România oferă posibilitatea de a beneficia de ajutor public judiciar sub forma plății onorariului avocațial, destinat celor care nu își pot permite angajarea unui avocat ales, chiar dacă asistența nu este obligatorie conform legii.
În acest articol, vom explora de ce este vital să nu ignori această opțiune, ce condiții trebuie îndeplinite pentru a solicita asistență gratuită și cum te poate ajuta un avocat să-ți construiești apărarea într-un mod corect și echitabil.
N.B.: În cadrul acestui articol, atunci când menționăm ”ajutor public judiciar” ne referim strict la forma plății onorariului unui avocat. Facem această mențiune deoarece ajutorul public judiciar este de mai multe feluri, pe care nu le vom dezvolta cu această ocazie.
Cine poate beneficia de ajutor public judiciar sub forma plății onorariului unui avocat?
Orice persoană fizică având domiciliul sau reședința obișnuită în România sau într-un alt stat membru al Uniunii Europene (pe care o vom denumi în continuare ”Solicitant„).
De asemenea, sunt situații în care și alte persoane pot beneficia de ajutorul public judiciar (inclusiv unele persoane juridice), însă vom detalia acest aspect în cadrul unui alt articol.
Pentru ce tip de cauze se poate acorda ajutorul public judiciar?
În baza OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, acesta se acordă pentru cauze civile, comerciale, administrative, de muncă și asigurări sociale, precum și în alte cauze, cu excepția celor penale1.
Pot solicita plata de către stat a avocatului și pentru asistență extrajudiciară?
Da, iar aceasta constă în acordarea de consultații, formularea de cereri, petiții, sesizări, inițierea altor asemenea demersuri legale, precum și în reprezentarea în fața unor autorități sau instituții publice.
În ce situații se acordă ajutorul public judiciar?
Ajutorul public judiciar se poate acorda, la cerere, atunci când solicitantul nu poate face față cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implică obținerea unor consultații juridice în vederea apărării unui drept sau interes legitim în justiție, fără a pune în pericol întreținerea sa ori a familiei sale2.
Acesta se poate acorda în funcție de starea materială a solicitantului:
Ipoteza 1: venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul echivalentului a 25% din salariu de bază minim brut pe țară.
În acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avansează în întregime de către stat.
Ipoteza 2: venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul echivalentului a 50% din salariul de bază minim brut pe țară.
În acest caz, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avansează de către stat în proporție de 50%.
Ipoteza 3: ajutorul public judiciar se acordă și în alte situații, proporțional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiție, prin raportare la veniturile realizate (oricare ar fi acestea) și cheltuielile dovedite.
Ipoteza 4: independent de starea materială a solicitantului, dacă prin lege specială se prevede dreptul la asistență juridică gratuită: minoritatea, handicapul, un anumit statut și altele asemenea.
Ce procedură trebuie urmată pentru a beneficia de ajutor public judiciar?
Atunci când vorbim despre asistența judiciară în primă instanță, cererea se adresează instanței competente pentru soluționarea cauzei în care se solicită ajutorul/instanței învestite deja cu soluționarea cauzei.
În cazul în care ajutorul public judiciar este solicitat pentru declararea unei căi de atac (apel, recurs, etc.), cererea se depune la instanța a cărei hotărâre se atacă.
Dacă vorbim despre asistența extrajudiciară, cererea se adresează judecătoriei din circumscripția domiciliului/reședinței solicitantului.
Se poate respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar?
Da. Pe lângă neîndeplinirea condițiilor enunțate mai sus, ajutorul public judiciar poate fi refuzat atunci când este solicitat abuziv, când costul estimat este disproporționat față de valoarea obiectului cererii, precum și atunci când acordarea ajutorului public judiciar nu se solicită pentru apărarea unui interes legitim ori se solicită pentru o acțiune care contravine ordinii publice sau celei constituționale. De asemenea, ajutorul poate fi refuzat atunci când solicitantul pretinde despăgubiri pentru atingeri aduse imaginii, onoarei sau reputației sale, în condițiile în care acesta nu a suferit vreun prejudiciu material, precum și în cazul în care cererea decurge din activitatea comercială sau dintr-o activitate independentă desfășurată de solicitant.
Ce se întâmplă dacă solicitantul pierde procesul?
În cazul pierderii procesului, cheltuielile de judecată ale celeilalte părți (onorariul avocațial, onorariul expertului, taxa judiciară de timbru ș.a.m.d.) vor fi în sarcina solicitantului. Cheltuiala ocazionată de stat cu ajutorul public judiciar nu se restituie în situația pierderii procesului, decât în situații excepționale:
– dacă se constată că cererea de ajutor public judiciar a fost făcută cu rea-credință, prin ascunderea adevărului;
– dacă prin comportamentul nediligent avut în timpul judecății, a cauzat pierderea procesului.
Concluzie
Ajutorul public judiciar este mai mult decât o simpă resursă legală. Este un instrument esențial care asigură accesul egal la justiție pentru toți cetățenii, indiferent de situația lor financiară. Alegerea de a solicita acest tip de sprijin poate fi un pas esențial în protejarea drepturilor personale și în obținerea unei soluții corecte în instanță.
Contactează-ne!
Dacă ai nelămuriri sau ai nevoie de asistență în legătură cu problema ta juridică, ne poți scrie la office@paun-neagu.ro sau utilizând formularul de contact disponibil aici (click).
Note
1Pentru dosarele penale, se acordă avocat din oficiu, în baza altui act normativ.
2Prin familie se înțelege soțul/soția, copiii sau alți descendenți în linie dreaptă în vârstă de până la 18 ani aflați în întreținerea solicitantului, precum și copiii sau alți descendenți în linie dreaptă în vârstă de peste 18 ani, dar nu mai mult de 26 de ani, dacă se află în continuarea studiilor și în întreținerea solicitantului.
Mulțumim Wesley Tingey pentru fotografia de pe Unsplash
