În Monitorul Oficial nr. 939 din data de 17 octombrie 2023 s-a publicat Hotărârea Guvernului nr. 970/2023 pentru aprobarea Metodologiei privind prevenirea și combaterea hărțuirii pe criteriul de sex, precum și a hărțuirii morale la locul de muncă.

Actul normativ este impus de Strategia națională privind promovarea egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați și prevenirea și combaterea violenței domestice pentru perioada 2022-2027, aprobată prin HG nr. 1.547/2022 și urmărește asigurarea egalității de șanse și a egalității de tratament în domeniul muncii, precum și a unui mediu de lucru fără violență și hărțuire.

Așadar, metodologia stabilește obligații pentru instituțiile și autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și pentru companiile private (denumite în continuare entități vizate), după cum vom vedea în cele ce urmează.

Concret, conform art. 6 din Metodologie, entitățile vizate au obligația de a crea și de a implementa un cadru unitar în ceea ce privește integrarea perspectivei de gen¹, prevenirea/combaterea/gestionarea situațiilor de hărțuire pe criteriul de sex și hărțuire morală la locul de muncă.

¹Integrarea perspectivei de gen este definită legal ca fiind orice problemă sau preocupare determinată de diferențele de gen și/sau de diferențele de sex dintre bărbați și femei. Aceasta presupune organizarea, îmbunătățirea, dezvoltarea și evaluarea proceselor politice, astfel încât o perspectivă a egalității de gen să fie încorporată în toate politicile la toate nivelurile vieții publice și în toate domeniile, respectiv în sectorul public și privat, în domeniul muncii, educației, sănătății, culturii și informării, politicii, participării la decizie de către actorii implicați în mod normal în elaborarea politicilor. Integrarea perspectivei de gen este procesul de evaluare a implicațiilor pentru femei și bărbați, ale oricărei acțiuni planificate, inclusiv ale legislației, politicilor sau programelor, în toate domeniile și la toate nivelurile enumerate mai sus.

Ce trebuie să facă entitățile vizate pentru a respecta această obligație?

Să introducă măsuri care vizează modalitățile de analiză/gestionare/soluționare a sesizărilor privind cazurile de hărțuire pe criteriul de sex/morală la locul de muncă, prevenirea actelor de hărțuire, dar și stabilirea concretă a rolului și responsabilităților aflate atât în sarcina salariaților, cât și în sarcina angajatorului.

Măsurile se referă fie la elaborarea propriului ghid privind prevenirea și combaterea hărțuirii pe criteriul de sex, precum și a hărțuirii morale la locul de muncă, fie la preluarea modelului de ghid prevăzut în anexa la HG nr. 970/2023.

De asemenea, entitățile vizate au obligația introducerii în regulamentul de ordine interioară a dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare și a dispozițiilor Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați.

Mai mult decât atât, pentru a asigura informarea tuturor salariaților în legătură cu aceste obligații, angajatorii trebuie să organizeze cursuri de formare anuală cu privire la prevederile Metodologiei.

Ce posibilități de a acționa are persoana hărțuită la locul de muncă?

Persoana hărțuită (fizic/verbal/nonverbal) poate depune plângere/sesizare, în formă scrisă sau verbală, în acest din urmă caz urmând a se întocmi proces-verbal.

Plângerea/Sesizarea astfel formulată poate viza următoarele aspecte:

• Apariția unor divergențe de opinii, ușoare conflicte interpersonale care se pot rezolva la nivelul persoanelor implicate;
• Instalarea treptată a stării de tensiune, prin acțiuni agresive sistematice/repetate îndreptate de către o persoană/un grup de persoane împotriva altei persoane;
• O stare de tensiune accentuată care necesită intervenția organelor de conducere în vederea medierii conflictului;
• Stigmatizarea sau izolarea socială la locul de muncă;
• Concedierea sau constrângerea victimei de a demisiona de la locul de muncă.

Etapizat, victima ar trebui să acționeze astfel:

• Abordarea directă a presupusului hărțuitor sau informarea superiorului ierarhic al presupusului hărțuitor;
• Informarea persoanei responsabile;
• Încercarea soluționării amiabile a cauzei;
• Sesizarea instanței de judecată.

Ce se întâmplă cu persoanele găsite vinovate?

Orice persoană care va fi găsită vinovată de hărțuire poate fi supusă sancțiunilor prevăzute de Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, OG nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.

Ai întrebări? Nu ezita să ne scrii!

Avocat Cristina Păun-Neagu