În Monitorul Oficial nr. 709, publicat în data de 14 iulie 2022, se regăsește Legea nr. 216/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență și a altor acte normative.

Astfel, noua lege aduce modificări instituțiilor concordatului preventiv și deschiderii procedurii insolvenței, abrogă dispozițiile referitoare la mandatul ad-hoc prevăzut de art. 10-15 din Legea nr. 85/2014, introducând, de asemenea, instituții noi, precum avertizarea timpurie a profesioniștilor și procedura acordului de restructurare.

În ceea ce privește avertizarea timpurie, noțiunea a fost introdusă în cuprinsul art. 5 alin. (1), la pct. 5¹ și se referă la „alertarea asupra existenței unor circumstanțe care ar putea da naștere stării de dificultate sau de insolvență a debitorului și care îi pot semnala acestuia necesitatea de a acționa fără întârziere și/sau furnizarea, cu titlu gratuit, a unor informații cu privire la soluții de redresare”.

Pentru a putea înțelege pe deplin noțiunea, este necesar să analizăm ce înseamnă „stare de dificultate” și „stare de insolvență”.

„Dificultatea” a fost introdusă în cuprinsul art. 5 alin. (1), la pct. 26² și reprezintă „starea generata de orice împrejurare care determină o afectare temporară a activității ce dă naștere unei amenințări reale și grave la adresa capacității viitoare a debitorului de a-și plăti datoriile la scadență, dacă nu sunt luate măsuri adecvate”.

În legatură cu „starea de insolvență”, noțiunea acesteia se modifică: „acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide și exigibile și care se prezumă atunci când debitorul, după 60 de zile de la scadență, nu a plătit datoria sa față de creditor; prezumția este relativă”. Se elimină astfel din cadrul legal noțiunea de „stare de insolvență iminentă”.

Așadar, profesioniștii (cu unele excepții) vor fi alertați de către organul fiscal cu privire la neexecutarea unor obligații bugetare care pot avea ca efect intrarea în dificultate sau în stare de insolvență, printr-o notificare de alertă transmisă în mod automat.

Procedura de comunicare a acestor notificări de alertă urmează să fie aprobată în condițiile Codului de procedură fiscală.

Ulterior primii acestei notificări de alertă, persoanele fizice/juridice vor putea notifica organul fiscal cu privire la intenția de mediere sau pot accesa facilitățile fiscale în vigoare.

Cât despre procedura acordului de restructurare, aceasta este o instituție nouă ce a fost introdusă în cadrul Titlului I – Proceduri de prevenire a insolvenței (art. 15¹-15¹³) și înlocuiește procedura mandatului ad-hoc, procedură ce a fost abrogată.

Printre prevederi:

• Persoanele cărora li se aplică prevederile privind procedura acordului de restructurare sunt debitorii aflați în stare de dificultate, dar care nu se află în insolvență;
• Debitorii pot propune creditorilor un acord de restructurare, ce conține cel puțin: (1) datele de identificare ale debitorului și ale administratorului restructurării (practician în insolvență); (2) componența patrimoniului debitorului; (3) analiza situației economice a debitorului, a situației salariaților, descrierea cauzelor și nivelului dificultăților la momentul întocmirii acordului; (4) lista creanțelor, inclusiv a celor în litigiu și tratamentul acestora; (5) expunerea motivelor care explică de ce acordul de restructurare are perspective rezonabile de a preveni insolvența; (6) măsurile de restructurare propuse (ca de exemplu valorificarea unor active sau valorificarea întreprinderii ca ansamblu independent); (7) modalitățile de informare și consultare a reprezentanților salariaților și modalitățile în care acordul de restructurare va afecta forța de muncă a debitorului (de exemplu proceduri de concediere individuală/colectivă); (8) bugetul de venituri și cheltuieli și fluxurile financiare estimate ale debitorului pe durata acordului de restructurare; (9) finanțările noi; (10) simularea distribuirilor de care ar beneficia creditorii afectați în cazul scenariului următoarei alternative optime/testul creditorului privat, în cazul în care se propun reduceri ale creanței bugetare; (11) programul de plată a creanțelor;
• Acest acord de restructurare se comunică creditorilor ale căror creanțe sunt afectate, prin orice mijloace de comunicare care permit confirmarea primirii;
• Acordul de restructurare se votează doar de creditorii ale căror creanțe sunt afectate, creditorii ale căror creanțe nu sunt afectate neavând un drept de vot asupra acestuia;
• După îndeplinirea procedurii de vot, debitorul depune la instanța competentă o cerere de confirmare a acordului de restructurare, urmând ca aceasta să se judece în procedură necontencioasă, fără citarea părților și în cameră de consiliu. Cererea poate fi respinsă exclusiv pentru motive de legalitate;
• Acordul de restructurare, aprobat de creditori și confirmat de judecătorul-sindic se comunică atât creditorilor afectați, cât și celor ale căror creanțe nu au fost afectate, prin intermediul administratorului restructurării (practician în insolvență), în termen de 48 de ore de la pronunțarea hotărârii;
• Administratorul restructurării va monitoriza implementarea acordului, trimestrial, pe o perioadă de 3 ani ulterior confirmării, cu excepția cazului în care perioada acordului este mai mică de 3 ani, caz în care durata de monitorizare se reduce la perioada acestuia;
• Procedura acordului de restructurare încetează în ipoteza: (1) îndeplinirii prevederilor acordului; (2) eșuării îndeplinirii prevederilor acordului, la cerere; (3) neîndeplinirii obligației de modificare a acordului dispuse de judecător;

Noua lege transpune Directiva (UE) 2019/1.023 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind cadrele de restructurare preventivă, remiterea de datorie și decăderile, precum și măsurile de sporire a eficienței procedurilor de restructurare, de insolvență și de remitere de datorie, publicată în Jurnalul Oficial al UE nr. 172 din 26.06.2019.

Ai întrebări? Nu ezita să ne scrii!

Avocat Cristina Păun-Neagu