În România, în anul 2023, un număr de 1.321 inculpați au fost trimiși în judecată pentru fapte sancționate penal de violență în familie¹. De asemenea, în același an au fost emise peste 12.000 de ordine de protecție.

Cu toate acestea, conduitele violente se manifestă în toate tipurile de relații sociale, iar nu numai în interiorul familiei.

Din acest motiv, pe plan național există două legi care sancționează astfel de manifestări:

• Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combatarea violenței domestice¹, care este aplicabilă pentru actele de violență domestică săvârșite asupra victimei de către membrii familiei acesteia;
• Legea nr. 26/2024 privind ordinul de protecție², care este aplicabilă actelor de violență săvârșite asupra victimei de către orice persoană.

Ambele legi au ca scop asigurarea siguranței persoanelor aflate în situații de risc, oferindu-le un scut legal împotriva abuzurilor – emiterea ordinului de protecție.

Deși este un mecanism accesibil oricărui cetățean care se simte amenințat, mulți nu cunosc în detaliu procedura de obținere sau măsurile concrete pe care le presupune acest ordin.

Ne-am propus să vă prezentăm în ce constă un ordin de protecție, cine poate solicita emiterea lui și care sunt pașii necesari pentru obținerea acestuia. Vom explica, de asemenea, ce implică respectarea unui ordin de protecție pentru agresor și care sunt consecințele nerespectării acestuia de către ambele părți – agresor și victimă.

Ce fapte sunt vizate de legislația în vigoare?

Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combatarea violenței domestice vizează următoarele fapte de violență domestică:

• Violență verbală;
• Violență psihologică;
• Violență fizică;
• Violență sexuală;
• Violență economică – interzicerea activității profesionale, privare de mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de existență primară, cum ar fi hrană, medicamente, obiecte de primă necesitate, acțiunea de sustragere intenționată a bunurilor persoanei, interzicerea dreptului de a poseda, folosi și dispune de bunurile comune, control inechitabil asupra bunurilor și resurselor comune, refuzul de a susține familia, impunerea de munci grele și nocive în detrimentul sănătății, precum și alte acțiuni cu efect similar;
• Violență socială – impunerea izolării persoanei de familie, de comunitate și de prieteni, interzicerea frecventării instituției de învățământ sau a locului de muncă, interzicerea/limitarea realizării profesionale, impunerea izolării, inclusiv în locuința comună, privarea de acces în spațiul de locuit, deposedarea de acte de identitate, privare intenționată de acces la informație, precum și alte acțiuni cu efect similar;
• Violență spirituală – subestimarea sau diminuarea importanței satisfacerii necesităților moral-spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspirațiilor membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice ori religioase, interzicerea dreptului de a vorbi în limba maternă și de a învăța copiii să vorbească în limba maternă, impunerea aderării la credințe și practici spirituale și religioase inacceptabile, precum și alte acțiuni cu efect similar sau cu repercusiuni similare;
• Violență cibernetică.

Legea nr. 26/2024 privind ordinul de protecție vizează următoarele acte de violență:

• Orice lovire sau act de violență cauzator de suferințe fizice;
• Orice act de violență de natură sexuală;
• Amenințarea unei persoane cu săvârșirea unei infracțiuni sau a unei fapte păgubitoare ilicite îndreptate împotriva sa ori a altei persoane, dacă este de natură să îi producă o stare de temere;
• Fapta repetată de urmărire a unei persoane, fără drept sau fără un interes legitim, ori de supraveghere a locuinței, a locului de muncă sau a altor locuri frecventate de către aceasta ori efectuarea de apeluri telefonice sau a altor tipuri de comunicări prin mijloace de transmitere la distanță care, prin frecvență, conținut sau momentul în care sunt emise, creează temere, precum și alte acțiuni cu efect similar;
• Orice act de hărțuire online, mesaje online instigatoare la ură, urmărire online, amenințări online, publicarea neconsensuală de informații și conținut grafic intim, accesul ilegal la comunicații și date private și orice altă formă de utilizare abuzivă a tehnologiei informației și a comunicațiilor cu scopul de a umili, speria, reduce la tăcere victima;
• Încercarea de a determina sau determinarea unei persoane prin corupere, prin constrângere ori prin altă faptă cu efect vădit intimidant să nu sesizeze organele de urmărire penală, să nu dea declarații, să îți retragă declarațiile, să dea declarații mincinoase ori să nu prezinte probe într-o cauză penală, civilă sau în orice altă procedură judiciară;
• Orice alte acte de violență fizică sau psihică ce pun în pericol viața, integritatea fizică sau psihică ori libertatea unei persoane.

Ce măsuri se pot dispune prin ordinul de protecție?

• Evacuarea temporară a agresorului din locuința comună. Această măsură se poate dispune chiar dacă locuința este proprietatea exclusivă a agresorului;
• Reintegrarea victimei și, după caz, a membrilor familiei acesteia în locuința comună;
• Obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, față de membrii familiei acesteia ori față de reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ a persoanei protejate;
• Interdicția pentru agresor de a se deplasa în anumite localități sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează sau le vizitează periodic;
• Obligarea agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere;
• Interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu victima;
• Obligarea agresorului de a preda poliției armele deținute;
• Pe lângă oricare dintre măsurile enumerate anterior, obligarea agresorului de a urma consiliere psihologică, psihoterapie, internarea voluntară sau nevoluntară;
• Obligarea agresorului de a se prezenta periodic, la un interval de timp stabilit de instanță, la secția de poliție, efectuarea de verificări periodice și/sau spontane privind locul în care se află agresorul sau obligarea agresorului de a da informații organului de poliție cu privire la noua locuință, în cazul în care prin ordin s-a dispus evacuarea lui din locuința comună.

Cine poate solicita emiterea ordinului de protecție?

Ordinul de protecție se emite la cererea oricărei persoane a cărei viață, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol prin acte de violență din partea unei alte persoane.

Cum se poate solicita emiterea ordinului de protecție?

Victima poate depune cererea fie direct la instanță, fie la poliție.

În primul caz, cererea se depune la judecătoria de pe raza teritorială în care își are domiciliul sau reședința victima.

În cel de-al doilea caz, polițiștii, primind sesizarea victimei prin orice modalitate, inclusiv apel 112, vor emite ordinul de protecție provizoriu⁴.

În acest din urmă caz, ordinul de protecție provizoriu urmează a fi confirmat de procuror și trimis ulterior pentru judecare, la instanța competentă.

În ambele modalități de solicitare a ordinului de protecție, asistența juridică este obligatorie atât pentru victimă, cât și pentru agresor. Dacă părțile nu își vor angaja avocați, instanța va dispune numirea unui avocat din oficiu pentru fiecare parte, iar onorariile acestora vor fi suportate de către agresor, dacă acesta va cădea în pretenții.

Cum se probează actele de violență în acest caz?

Este foarte important de avut în vedere faptul că victima trebuie să probeze săvârșirea de către agresor a actelor de violență reclamate.

Victima se poate folosi de orice probă a căror administrare nu necesită timp îndelungat: certificate medico-legale, alte înscrisuri pe care le consideră relevante, constatările organelor de poliție chemate la fața locului, planșe foto, materiale audio, materiale video, interogatoriu agresorului, depozițiile martorilor, ș.a.m.d.

Cât durează un proces de acest gen?

Cererile pentru emiterea ordinelor de protecție se judecă de urgență. Din practică, în majoritatea cazurilor, cererea se soluționează fie la primul termen de judecată, fie se mai acordă încă un termen, în funcție de situația concretă.

Măsurile dispuse prin ordinul de protecție sunt obligatorii de la emiterea acestuia.

Se poate renunța la ordinul de protecție?

În timpul judecării cauzei, victima poate renunța la cerere, în condițiile prevăzute de Codul de procedură civilă.

Ulterior emiterii ordinului de protecție, numai agresorul poate solicita instanței revocarea acestuia sau înlocuirea măsurii dispuse.

Ce se întâmplă dacă măsurile prevăzute în ordinul de protecție nu sunt respectate?

Nerespectarea de către agresor a măsurilor dispuse prin ordinul de protecție reprezintă infracțiune și se sancționează cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Nerespectarea de către victimă a măsurilor dispune prin ordinul de protecție nu atrage sancțiuni penale.

Concluzii

Este important de reținut că nu trebuie să ezităm să solicităm ajutor din partea autorităților sau a organizațiilor de specialitate, dacă ne aflăm într-una dintre situațiile prezentate mai sus.

Trebuie avut în vedere și faptul că atunci când este vorba, de exemplu, de violență psihologică, procesul de obținere a unui ordin de protecție poate deveni mai complex, deoarece acest tip de abuz este adesea mai dificil de dovedit decât violența fizică.

În astfel de situații, angajarea unui avocat specializat poate fi esențială pentru succesul demersului. Un avocat cu experiență în cazuri de violență și ordine de protecție poate ajuta la colectarea dovezilor necesare, la formularea argumentelor legale potrivite și la pregătirea unei documentații solide.

În plus, avocatul poate asista victima pe parcursul procedurii judiciare, asigurându-se că toate cerințele legale sunt respectate și că judecătorul primește o prezentare clară și convingătoare a situației de abuz psihologic.

Cu sprijinul unui avocat, victimele au mai multe șanse de a obține protecția necesară și de a naviga printr-un proces care poate fi intimidant și stresant.

Dacă aveți nelămuriri în ceea ce privește informațiile furnizate în acest articol sau dacă aveți nevoie de asistență juridică specializată pentru emiterea unui ordin de protecție, așteptăm mesajele pe office@paun-neagu.ro sau utilizând formularul de contact disponibil aici.

Note:

¹Republicată în Monitorul Oficial nr. 948 din 15.10.2020.

²Publicată în Monitorul Oficial nr. 172 din 04.03.2024.

³Din datele furnizate de Ministerul Public, disponibile pe pagina web https://www.mpublic.ro/sites/default/files/PDF/vf_2023.pdf

⁴Ordinul de protecție se emite pe o perioadă de până la 12 luni, spre deosebire de ordinul de protecție provizoriu, a cărui durată este de 5 zile (120 de ore).