În România, pensia de întreținere este o obligație legală a părintelui nerezident, care nu are copilul în întreținere zilnică, cu scopul de a asigura bunăstarea și dezvoltarea armonioasă a acestuia.

Cu toate acestea, realitatea ne arată că mulți părinți evită sau amână plata acestei contribuții, de multe ori fără a conștientiza pe deplin implicațiile juridice ale unui astfel de comportament.

Neplata pensiei de întreținere stabilite în favoarea copilului nu este doar o problemă morală sau financiară, ci poate atrage după sine sancțiuni pentru părintele rău-platnic, inclusiv de natură penală.

În acest articol, vom prezenta principalele consecințe juridice ale refuzului de a plăti pensia de întreținere stabilită în favoarea copilului și ce soluții legale pot fi aplicate pentru a proteja interesul superior al copilului.

Obligația părinților este prevăzută la art. 499 alin. (1) Noul Cod civil, dispoziție ce prevede următoarele: ”(1) Tatăl și mama sunt obligați, în solidar, să dea întreținere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum și educația, învățătura și pregătirea sa profesională.”

De asemenea, obligația de întreținere subzistă și în cazul părinților decăzuți din drepturile părintești sau în cazul soțului care a contribuit la întreținerea copilului celuilalt soț, în anumite situații.

În cadrul aceluiași articol, este prevăzut și remediul legal în cazul în care între părinți intervin neînțelegeri, respectiv: ”(4) În caz de neînțelegere, întinderea obligației de întreținere, felul și modalitățile executării, precum și contribuția fiecăruia dintre părinți se stabilesc de instanța de tutelă pe baza raportului de anchetă psihosocială.”

Ce sumă datorează părintele nerezident?

În funcție de numărul copiilor în raport cu care se stabilește această obligație, limitele legale se raportează la venitul net lunar al părintelui obligat, după cum urmează:

 De reținut!

• Legea se raportează la venitul net lunar, nu la salariul net lunar, astfel că în baza de calcul se includ și alte sume realizate de părintele obligat, cum ar fi chirii încasate, dividende și alte asemenea venituri periodice.
• Pensia se stabilește și în funcție de celelalte obligații financiare ale părintelui obligat, cum ar fi pensii de întreținere acordate altor persoane, rate, chirii, etc.
• Pensia se stabilește și în funcție de necesitățile concrete ale copilului, raportat la vârsta sa.
• Obligația de întreținere se stabilește, în principal, în natură, ceea ce înseamnă că părintele obligat poate solicita să nu fie obligat la virarea efectivă a unei sume în contul părintelui rezident, în funcție de circumstanțe.

Ce riscă părintele rău-platnic?

Cel mai târziu de la data pronunțării hotărârii judecătorești prin care s-a stabilit obligația de plată a pensiei de întreținere în favoarea minorului (da, de la data pronunțării, nu de la data rămânerii definitive a acesteia), părintele care nu dorește să îți ducă la îndeplinire obligația astfel cum a fost stabilită în cadrul procesului riscă sancțiuni civile și penale.

Punerea în executare silită a hotărârii judecătorești în țară sau în străinătate

Odată ce copilul beneficiază de efectele hotărârii judecătorești, poate solicita, prin reprezentant legal (părintele rezident) punerea în executare a titlului executoriu, printr-o cerere adresată executorului judecătoresc.

Astfel, poate obține sumele restante care se încadrează în termenul de prescripție, respectiv sumele restante din ultimii 3 ani, la care se adaugă, la cerere, dobânda legală penalizatoare. De asemenea, părintele obligat, devenit debitor în dosarul de executare, va suporta inclusiv toate cheltuielile de executare ocazionate (onorariul executorului judecătoresc, taxe de timbru, onorariul avocatului în faza de executare silită, etc.)

Pentru aceasta, executorul judecătoresc va proceda la poprirea disponibilităților din conturi, poprirea salariului, poprirea la terți a altor venituri datorate debitorului (de exemplu, dacă are de încasat chirii pentru bunurile deținute în proprietate), vânzarea silită a bunurilor mobile și imobile ale debitorului și altele asemenea.

Cu referire la salariu, acesta se poate executa silit inclusiv dacă este realizat într-un alt stat, debitorul putând suporta consecințe legale suplimentare astfel cum sunt acestea prevăzute în legislația statului în care se pune în executare titlul executoriu. Mai multe despre acest subiect am scris într-un articol separat, pe care te invităm să îl citești dând click aici.

Posibilitatea de a fi condamnat penal la închisoare sau la plata unei amenzi penale

După cum spuneam mai sus, părintele obligat poate suporta și consecințe penale pentru omisiunea de a plăti pensia de întreținere copilului.

Potrivit dispozițiilor art. 378 din Noul Cod penal, ce reglementează abandonul de familie, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă penală ”neplata, cu rea-credință, timp de 3 luni, a pensiei de întreținere stabilite pe cale judecătorească.”

De reținut!

• Dispozițiile sunt aplicabile și în cazul în care este vorba despre o pensie de întreținere convenită pe cale notarială.
• Plata parțială a sumei prevăzute/convenite în titlul executoriu echivalează cu o ”neplată”.
• Trebuie să existe 3 luni de neplată a pensiei de întreținere, chiar dacă acestea nu sunt consecutive (ca să îi lămurim și pe cei care achită pensia o dată la două luni, ca formă de șicanare a părintelui rezident, crezând că astfel nu li se poate atrage răspunderea penală).
• Dacă părintele obligat își ascunde sau sustrage veniturile, lucrează ”la negru” ori, deși are posibilitatea fizică, nu lucrează deloc, se consideră rea-credință și este pasibil de atragerea răspunderii penale.
• De la împlinirea celor 3 luni (chiar neconsecutive) de neplată, copilul are la dispoziție alte 3 luni pentru a formula, prin părintele rezident, plângere penală împotriva părintelui obligat.

Riscă părintele nerezident pierderea custodiei copilului pentru criteriul neîndeplinirii obligației de plată a pensiei de întreținere?

Deși întrebarea este în mintea multor părinți aflați în situații de acest gen, răspunsul trebuie nuanțat. Neplata pensiei de întreținere nu este, de sine stătătoare, o conduită care să atragă pierderea custodiei copilului, însă, luând în calcul și alte comportamente manifestate de părintele nerezident (cum ar fi dezinteresul față de copil, manifestat inclusiv prin nerespectarea programului de legături personale), se poate ajunge și la o astfel de soluție.

Important de înțeles este faptul că situațiile de acest gen se vor analiza de către instanța de judecată de la caz la caz, în funcție de apărările formulate și de probatoriul propus.

De aceea, este crucial să apelăm la serviciile unui avocat cu expertiză în domeniul dreptului familiei și să nu lăsăm la voia sorții aspectele legate de copii. Este adevărat că un avocat cu expertiză relevantă va avea, aproape în toate cazurile, un onorariu superior din punct de vedere valoric, dar acest aspect nu reprezintă o ”scuză” pentru a nu ne adresa instanței sau pentru a o face pe cont propriu, fără a beneficia de asistență juridică. Reamintim că există posibilitatea legală de a solicita desemnarea unui apărător din oficiu, pentru cazurile în care putem dovedi că veniturile nu sunt suficiente pentru plata unui avocat ales. Despre această procedură te invităm să citești dând click aici.

În loc de concluzii…

Legea oferă așadar instrumente clare pentru recuperarea sumelor datorate și sancționarea părinților care ignoră această obligație. Pensia de întreținere este un drept al copilului, la care niciunul dintre părinți nu poate renunța, astfel că, în caz de neplată, este necesară ieșirea din pasivitate a părintelui rezident și formularea acțiunilor legale în numele copilului său.

Dacă ai nevoie de avocat pentru astfel de demersuri, ne poți contacta la numărul de telefon 0730.034.227, pe e-mail la adresa [email protected] sau completând formularul de contact disponibil aici (click).